Cursul Dunarii – Bazias – Portile de Fier

ROSPA00026 Cursul Dunării-Baziaş-Porţile de Fier, ocupă o suprafaţă de 10120.4 ha, in lungul Dunării, de la Baziaş până la barajul Porţile de Fier I. Aria Specială de Protecţie Avifaunistică a fost declarată în anul 2007, şi este administrată de către Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier, cu sediul la Orşova. Principalele zone umede din ROSPA00026 sunt:

Balta Nera Dunăre

Situată la sud de localitatea Socol, are o suprafață de 10 ha și se prezintă sub forma unui golf creat prin meandrarea și ramificarea râului Nera la vărsarea în Dunăre. Habitatele de interes comunitar sunt cele de ape stătătoare cu vegetaţie aparținând asociației Littorelletea uniflorae, ape puternic oligomezotrofe cu vegetaţie bentonică de Chara spp., lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip de Magnopotamion sau Hydrocharition.

Dintre speciile de arbori menţionăm Salix alba (salcie), Salix fragilis (răchită), Populus alba (plop alb), Alnus glutinosa (arin negru), Fraxinus angustifolia (frasin), Cerasus avium (cireș sălbatic), iar dintre cele de tufişuri, Ligustrum vulgare (lemn câinesc), Rosa canina (măceș), Amorpha fructicosa (salcâm pitic), specia invazivă Cornus sanguinea (sânger). Au fost identificate si două specii de liane, viță sălbatică (Vitis sylvestris) și hamei (Humulus lupulus). În zona ripariană există o centură de macrofite plutitoare, formată din specii precum rogozul, papura, stuful. Între speciile care se pot găsi în zonele centrale ale corpurilor de apă, enumerăm: pentru plantele plutitoare Potamogeton natans (broscărița) şi Lemna minor (lintiţa), iar în ceea ce priveşte cele submerse Elodea canadensis (ciuma apelor), Ceratophyllum demersum (cosor), Ceratophyllum submersum etc. Planctonul prezintă o diversitate ridicată de-a lungul anului. Plantele care formează planctonul aparţin algelor verzi, albastre şi silicioase. Există un număr mic de plante erbacee şi anume Ornithogalum umbellatum (bălușcă), Cerastium semidecandrum (struna cocoșului).

Dintre păsări, cele mai numeroase sunt păsările acvatice. Zona este tranzitată de numeroase populaţii de păsări acvatice, (Anas querquedula (rața cârâitoare), Aythya nyroca (rața roșie), Aythya fuligula (rața moțată). În iernile blânde, dacă apa Dunării nu îngheaţă, pot fi întâlnite aici grupuri mari de Cygnus olor (lebăda de vară), Anser brachyrhynchus (gâsca cu cioc scurt), Phalacrocorax pygmeus (cormoranul mic) în căutarea hranei.

Insula Calinovăţ

Este situată la kilometrul 1088 al Dunării, în amonte de localitatea Divici. Suprafaţa sa actuală este de 2.12 ha, comparativ cu 6.75 ha, cât avea înainte de construcţia barajului Porţile de Fier. În centrul insulei există un lac interior care comunică cu Dunărea în partea estică. Vegetaţie insulei este luxuriantă, iar pădurile de sălcii crează un coridor dens. Lacul interior este în mare parte acoperit de vegetaţie acvatică. Când nivelul apei crește, insula este parţial inundată. Principalele tipuri de habitate prezente aici: Dunărea cu maluri noroioase şi vegetaţie de tip Hydrocharition, ape staţionare, mezotrofice sau cu tip de curgere lentă, păduri de sălcii, etc. Flora este reprezentată de specii de salcie (Salix spp.), trestie (Phragmites spp.), rogoz (Carex spp.), peştişoara (Salvinia natans), trifoi cu patru foi (Marsilea quadrifolia), papură (Typha spp.). Până în prezent au fost identificate 21 de specii de păsări, incluse în 14 familii. Dintre acestea cormoranul mic (Phalacrocorax pygmaeus), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), stârcul pitic (Ixobrychus minutus) egreta mică (Egretta garzetta), egreta mare (Egretta alba), pescăraş (Alcedo atthis) dar şi specii de răpitoare, de noapte şi de zi, precum: striga (Tyto alba), eretele de stuf (Circus aeruginosus) etc.

Zona umedă Divici Pojejena

Este situată între localitatea Pojejena și pichetul de grăniceri situat în amonte de localitatea Divici. Se suprapune pe teritoriile administrative ale localităților Divici, Belobreșca, Șușca și Pojejena. Tipurile de habitate identificate în zonă sunt reprezentate de ape dulci, formaţiuni ierboase şi tufişuri naturale. Dintre habitatele de apă dulce, a fost identificată o fâşie îngustă din Dunăre cu o adâncime de până la 1.5m, cu maluri noroioase şi vegetaţie de tip Hydrocharition, ape stătătoare în iazuri mezotrofice sau cu curgere foarte lentă, iazuri eutrofizate natural bogate in stuf. În ceea ce priveşte tufişurile şi formaţiunile ierboase, au fost identificate zone joase cu vegetaţie ierboasă şi ape freatice cu adâncime redusă (foarte aproape de suprafaţa solului) şi de asemenea tufărişuri de sălcii şi vegetaţie ierboasă. Flora este reprezentată prin specii hidrofile şi higrofile, precum  Salix spp. (specii de salcie), Phragmites spp. (trestie), Carex spp. (rogoz), Salvinia natans (peştişoara), Marsilea quadrifolia (trifoi cu patru foi), Typha spp. (papură).

Habitatele naturale caracteristice zonei oferă condiţii de hrănire şi odihnă pentru un număr ridicat de specii sălbatice, în special păsări. Este una dintre puţinele zone umede de pe Dunăre, din judeţele Caraş-Severin şi Mahedinţi, în care convieţuiesc un număr semnificativ de specii de păsări într-un areal relativ restrâns. Acestea le depăşesc (ca număr şi mărime a populaţiilor) pe cele inventariate în zona umedă Moldova Veche.

Speciile de păsări observate frecvent în zonă fac parte din ordinele Ciconiiformes and Anseriformes, dar se întâlnesc şi specii de răpitoare. Între speciile acvatice observate se numără cufundarul polar (Gavia arctica), corcodelul mic (Tachybaptus ruficollis), corcodelul cu gât negru (Podiceps nigricollis), cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus), egreta mare (Egretta alba), egreta mică (Egretta garzetta), stârcul cenușiu (Ardea cinerea), barza neagră (Ciconia nigra), stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax), lebăda de vară (Cygnus olor), lebăda de iarnă (Cygnus cygnus), rața roșie (Aythya nyroca) şi rața cu cap castaniu (Aythya ferina), buhai de baltă (Botaurus stellaris), stârc pitic (Ixobrychus minutus), pescăruș (Alcedo atthis), în timp ce dintre răpitoarele de zi apar șorecarul comun (Buteo buteo), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), viesparul (Pernis apivorus), vulturul pescar (Pandion haliaetus).

Ostrovul Moldova Veche

Zona umedă insula Ostrov – Moldova Veche cuprinde insula Ostrov – Moldova Veche situată pe fluviul Dunărea şi luciul de apă limitrof insulei, până la o adâncime de 2 m. Este situată pe Dunăre în dreptul oraşului Moldova Nouă, insula are în prezent o suprafaţă de 345.8 ha (comparativ cu 524.7 ha cât era suprafaţa iniţială). Lacul de acumulare a determinat schimbări în ecosistemul iniţial şi apariţia sistemelor ecologice de zonă umedă, reprezentate de terenuri inundabile şi mlaştini. Principalele habitate sunt reprezentate de cele de apă dulce, păşuni si tufişuri.

Habitatele acvatice sunt reprezentate de iazuri de decantare a sterilului şi procesare a apelor uzate provenind din activităţile legate de exploatarea minereurilor de fier la Moldova Nouă şi de apele Dunării, cu maluri noroioase şi vegetaţie submersă caracteristică. În prezent iazurile nu sunt folosite pentru depozitarea sterilului, corpurile de apă fiind reprezentate de ape mezotrofice stagnante cu vegetaţie acvatică.

Habitatele terestre de pe Insula Moldova Veche sunt reprezentate de păşuni cu tufişuri, în principal Hippophae rhamnoides. Flora este reprezentată de elemente arboricole ca salcie (Salix alba), plopul alb (Populus alba), răchita roșie (Salix purpurea) şi erbacee ca  peștișoară (Salvinia natans), ciuma apelor (Elodea canadensis), stuf, trestie (Phragmites australis), roșățea (Butomus umbellatus), stânjenel de baltă (Iris pseudacorus) etcPot fi întâlnite aici și câteva specii din ordinul Passeriformes şi anume mierla (Turdus merula), lacăr (Acrocephalus sp.), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), presura galbenă (Emberiza citrinella), presura de stuf (Emberiza schoeniclus) etc. Digurile iazurilor de decantare oferă posibilităţi de cuibărire pentru pietrarul sur (Oenanthe oenanthe), ciocârlan (Galerida cristata) şi ciocârlie (Alauda arvensis).

Aceste habitate adăpostesc 72 de specii de păsări aparţinând de 30 de familii din 14 ordine. Dintre speciile acvatice, bine reprezentate din punct de vedere al numărului de specii sunt familiile Anatidae (11 specii), Ardeidae (6 specii), Podicipedidae şi Rallidae (3 specii fiecare). Dintre Passeriforme cel mai bine reprezentate sunt familiile Corvidae (4 specii), Sylvidae (3 specii), Turdidae (3 specii) şi Fringillidae (3 specii). Cormoranul mic (Phalacrocorax pygmaeus), cormoran mare (Phalacrocorax carbo sinensis), stârcul roșu (Ardea purpurea), stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax), egreta mică (Egretta garzetta), pietrar mediteranean (Oenanthe hispanica), rața pestriță (Anas strepera), rața mare (Anas platyrhynchos), pescărușul argintiu (Larus argentatus) etc.